APASATI AICI PENTRU VEDERE PANORAMICA (DOAR INTERNET EXPLORER SAU FIREFOX)
MAGAZINUL ONLINE AL MANASTIRII

Îndemnuri de suflet folositoare

”Să lepădăm din casele și inimile noastre toată răutatea, toată întristarea și păcatul și să primim cu bucurie pe Hristos Cel înviat. Să ne închinăm Crucii pe care S-a răstignit Hristos. Să sărutăm mormântul din care a înviat Domnul. Să urmăm cu credință și nădejde pe Mântuitorul nostru, împreună cu Maica Domnului, cu Apostolii, cu toți sfinții, cu părinții și înaintașii noștri. Să ne sărutăm duhovnicește frate cu frate, să ne împăcăm, să ne iubim unii pe alții căci astăzi am dobândit iertarea și mântuirea prin Înviere. Nimeni să nu fie trist, nimeni să nu-și piardă credința și nădejdea în necazurile vieții, căci Hristos Cel înviat este cu noi. Îl purtăm în noi și rămâne în veci cu noi, de vom rămâne în dragostea Lui și-I vom păzi poruncile.
Numai uniți cu Domnul nostru Iisus Hristos vom putea înțelege mai bine și mai adânc adevăratul rost al vieții noastre pământești. Vom păși sigur biruitori pe drumul sfintei desăvârșiri morale și spre slăvile nesfârșitei viețuiri în cele cerești.
Cu această credință dătătoare de viață, care ne dă putere și biruință, să cântăm împreună cântarea Învierii: „Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le”.”

Extras din învățăturile părintelui Cleopa 

Programul liturgic în Săptămâna Luminată

Mai mult

”Hristos a înviat din morți! Cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le”.
”Ziua Învierii, să ne luminăm, popoare, Paștile Domnului, Paștile! Că din moarte la viață și de pe pământ la cer, Hristos Dumnezeu ne-a trecut pe noi, Cei ce-I cântăm cântare de biruință”.

Cuvant de folos

Să fim dar recunoscători Făcătorului!

”Auziți ce zice dumnezeiescul părinte Ioan Gură de Aur în această privință: „Să nu fim nepăsători și nerecunoscători față de binefacerile care le-am luat prin Învierea Domnului. Nici să zicem: iată, Postul Mare a trecut, de acum putem să fim fără de grijă. Căci acum, mai mult decât înainte, trebuie să avem mare grija pentru suflet ca nu cumva trupul întărindu-se, pe suflet să-l facă mai neputincios. Ca nu purtând grijă pentru rob, de stăpân să ne lenevim. Căci nevoința noastră duhovnicească este pentru toată viața”.”

Extras din predicile părintelui Cleopa

Muzeul manastirii

Locasul plin de maiestate astfel inaltat a fost să fie înzestrat cu odoare şi podoabe demne de frumuseţea şi măreţia clădirii.

Aspectul cel mai interesant în toate domniile este faptul că în spatele acestora trebuie să-l bănuim tot pe cărturarul şi artistul din scaunul de mitropolit care a ştiut să-şi educe colaboratorii conform gustului şi viziunii sale artistice.

Mai mult
GALERIE FOTO

Unde ne gasiti

Aflată în nordul Moldovei, la 15 km de Suceava, vestită ctitorie a marelui mitropolit şi cărturar Anastasie Crimca, se înalţă aici de peste veacuri ca o mărturie pentru zbuciumul trecutului moldovenesc, pentru iscusinţa şi dragostea de frumos a oamenilor de pe aceste meleaguri.

LOCALIZARE PE HARTA

Personalitati

ANASTASIE CRIMCA
ANASTASIE CRIMCAMare mitropolit al Moldovei
Distins cărturar şi om de artă, s-a născut în Suceava pe la jumătatea secolului al XVI-lea, primind din botez numele de Ilie
Mai mult
MIRON BARNOVSCHI
MIRON BARNOVSCHIMare ctitor al Manastirii Dragomirna
El a ridicat în anul 1627 uriaşul zid cu puternicele turnuri din jurul mănăstirii din care cel din sud-vest se zice şi astăzi Barnovschi.
Mai mult
PAISIE VELICICOVSCHI
PAISIE VELICICOVSCHIUnul din marii stareti ai monahismului
Este cunoscut şi sub denumirea de Cuviosul Paisie de la Neamţ. S-a născut la 21 noiembrie 1722 în oraşul Poltava din Malorusia.
Mai mult

Cronologie

1587: Apare menţionat în documente că diacul Ilie, fiul lui Ioan Crimca, primeşte de la Petru Şchiopul moşia Dragomireşti.

1587: Ilie Crimca se retrage la Mănăstirea Putna şi este călugărit, purtând numele de Anastasie.

1588: Anastasie Crimca primeşte titlul de arhimandrit şi este numit egumen la Galata.

1600: Anastasie Crimca este ales episcop de Rădăuţi.

1600: Anastasie Crimca depune jurământ de credinţă lui Mihai Viteazul.

1602: Anastasie Crimca sfinţeşte biserica Schitului cu hramul Sfântului Ilie, Sfântul Enoh şi Sfântul Ioan Evanghelistul.

1607: Anastasie Crimca devine episcop de Roman.

1608: Anastasie Crimca este numit mitropolit al Moldovei.

1609: Anastasie Crimca sfinţeşte biserica mare a Mănăstirii Dragomirna cu hramul Pogorârea Sfântului Duh.

1609: Anastasie Crimca dăruieşte Mănăstirii Dragomirna un Tetraevanghel cu miniaturi pe pergament.

16 martie 1610: Anastasie Crimca dăruieşte Mănăstirii Dragomirna un Apostol – manuscris cu miniaturi pe pergament, care se află astăzi la Viena și pe care se află scris Testamentul lui Crimca cu triplul blestem de a nu fi închinată mănăstirea altor mănăstiri din afara țării.

1610: Anastasie Crimca dăruieşte Mănăstirii Dragomirna două liturghiere din care unul este scris de diaconul Dumitraşcu.

8 iulie 1612: Anastasie Crimca dăruieşte Mănăstirii Dragomirna epitaful Adormirea Maicii Domnului.

1 iulie 1614: Anastasie Crimca dăruieşte Mănăstirii Dragomirna un alt Tetraevanghel, care păstrează între paginile lui menţiunea că „e făcut şi dăruit mănăstirii de către Mitropolitul Anastasie Crimca spre pomenirea sa și a părinților săi Ioan şi Cristina”.

1615: Mitropolitul Anastasie Crimca îl unge domn pe Alexandru Movilă împotriva voinţei sultanului.

Iunie 1616: Anastasie Crimca dăruieşte Mănăstirii Dragomirna două manuscrise cu miniaturi: un liturghier şi Psaltirea, ambele având menţiunea că au fost făcute şi dăruite de ctitor.

1617: Anastasie Crimca este înlocuit din scaunul de Mitropolit .

1619: Anastasie Crimca construieşte la Suceava primul spital public din Moldova.

1621: La năvălirea tătarilor în ţară are loc minunea cu sfintele moaşte ale Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava.

1624: Anastasie Crimca dăruieşte Mănăstirii Dragomirna o cruce sculptată în lemn de cedru, cu o frumoasă ferecătură în filigran de argint aurit.

1626: Anastasie Crimca dăruieşte Mănăstirii Dragomirna un alt epitaf cu Punerea în Mormânt a Mântuitorului.

20 septembrie 1626: Mitropolitul emite Noul Aşezământ Bisericesc din Moldova, cunoscut şi sub numele de Regulamentul lui Crimca.

1627: Cu binecuvântarea lui Crimca, domnitorul Miron Barnovschi construieşte la Dragomirna zidurile şi turnurile de apărare.

1629: Anastasie Crimca încetează din viaţă, fiind înmormântat în pronaosul bisericii mari a ctitoriei sale.

Mai 1653: Mănăstirea este jefuită şi arsă de cazacii lui Timus Hmelnizki .

2 octombrie 1658: Asupra Mănăstirii Dragomirna au năvălit tătarii .

31 august 1763: Vine la Dragomirna marele stareţ Paisie Velicicovski.

1767: Împărăteasa Ecaterina a Rusiei dăruieşte Mănăstirii Dragomirna un policandru de cristal (se află expus în una din sălile muzeului de la Dragomirna) şi clopotul cel mare numit Zaporojanul, în greutate de peste 1100 kg.

1775: Bucovina a fost anexată Austriei.

1775: Odată cu intrarea Bucovinei sub ocupaţia Imperiului Austro-Ungar, mănăstirilor din Bucovina li se impune vinderea moşiilor mănăstireşti de peste frontiere şi punerea moşiilor aflate în ţară sub administrarea statului. În mănăstirile rămase deschise, au permisiunea să vieţuiască doar 25 de călugări.

Octombrie 1775: Pleacă la Secu cea mai mare parte a obştii, împreună cu Sfântul Paisie Velicicovski.

1843 – 1845: La Mănăstirea Dragomirna s-au făcut lucrări de restaurare la turnul clopotniţei şi s-a construit noul corp de chilii. De la fostul corp se păstrează până astăzi doar temelia care se vede înaintea intrării în noul corp.

1959: Regimul comunist instalat în Romania, prin decretul 410, admite ca în mănăstiri să rămână numai monahiile care au peste 50 de ani şi monahii de peste 55 de ani.

1960: Mănăstirea Dragomirna devine mănăstire de maici.

1965 – 1976: Au loc la Dragomirna lucrări ample de restaurare și se construieşte noul Paraclis.